Ford v Ferrari: Review | Brothers Reviews

Ford V Ferrari este printre putinele filme de anul acesta care este exact asa cum ti-l poti imagina, o poveste foarte bine spusa si cu cativa actori de prim rang. James Mangold este regizorul filmului, iar Christian Bale, Matt Damon si Jon Bernthal completeaza aceasta distributie spectaculoasa. Dupa rolul din Vice, in care s-a ingrasat enorm pentru a putea arata Dick Cheney, Christian Bale are o noua transformare, de data aceasta, mai apropiata de The Machinist sau The Fighter. In schimb, Matt Damon isi joaca foarte bine partea si are o prestatie apropiata de cea din The Martian. In rest, intreaga poveste se concentreaza in totalitate pe Ken Miles si Caroll Shelby si cursa de la Le Mans din 66, unde acestia au construit o masina pentru Ford, care ulterior a invins Ferrari. Cam asa ar suna foarte pe scurt intreaga poveste a filmului, insa raman foarte multe de descoperit. Este printe ultimele filme produse in totalitate de FOX, iar cel mai probabil din 2020 Disney se va ocupa de acest lucru. Lucrul cel imbucurator este ca FOX va continua sa produca astfel de filme, cum este Ford v Ferrari, insa sa speram ca politica celor de la Disney nu va strica acest lucru.

Pentru un film cu si despre masini, Ford v Ferrari iti prezinta o poveste spusa intr-un mod cat mai accesibil pentru toata lumea. Mai bine zis, chiar daca nu esti vreun mare fan al curselor de masini, tot vei indragi o poveste bine spusa. Daca pe Christian Bale l-ai vazut in decursul timpului, ca Batman si alte zeci de roluri diferite, de data aceasta devine un sofer de curse si un inginer extrem de bun. Practic, orice fel de rol pe care il are Bale, este imaginea clara a acelui rol. Uiti pentru moment ca l-a jucat pe Batman sau ca in urma cu an l-a jucat Dick Cheney, cu foarte multe kilograme in plus. Transformarea, si de data aceasta, este una remarcabila, atat ca performanta, cat si ca aspect. Despre rolul lui Matt Damon, poate ca prestatia lui este una obisnuita, fara sa iasa cu ceva in plus, dar alaturi de Bale este clar o chimie bine gandita de la inceput. Intreg filmul se concentreaza pe cei 2, cum pornesc in aceasta misiune, sa o numim asa, de a contrui o masina pentru Ford, pentru cursa de 24 de ore de la Le Mans din 1966. Evenimentele sunt inspirate din realitate, chiar daca aceasta rivalitate dintre Ford si Ferrari este spusa din perspectiva americanilor, iar inamicii povestii sunt italienii de la Ferrari. Poate ca la acest capitol s-a mers pe vechea metoda americana de a prezenta o poveste intr-un film, insa in cele din urma cel mai bine, evitam acest aspect si ne concentram pe filmul in sine. La baza, filmul este o drama cunoscuta de foarte multa lume, in special partea legata de Ken Miles, dar si despre Caroll Shelby. Sunt introduse si cateva scene ceva mai amuzante, ce-i drept, in anumite momente cheie ale filmului. Insa, spre deosebire de multe alte filme lansate in acest an, filmul acesta are un stil clasic de prezentare a actiunii. Se merge pe o dezvoltare lenta a personajelor, ca mai apoi sa existe o scena de final care sa traga o concluzie corecta cu intreaga dezvoltare a evenimentelor. Vorbim totusi de evenimente reale, astfel ca finalul filmului poate sa fie cunoscut pentru multa lume.

Pe langa cursele de masini si multe alte detalii despre ele, filmul incearca sa iti prezinte si o persectiva a firmei Ford pe la mijlocul anilor 60′. Birocratia, numeroasele influente din conducere, aduc firma intr-un stadiu in care trebuie sa concureze cu un inamic mai puternic, Ferrari. Lee Iaccoca, jucat de Jon Bernthal, vine cu ideea de a se asocia cu cei de la Ferrari si de a participa la curse, insa refuzul acestora duce la aceasta concurenta, are practic, creeaza acest film. Carroll Shelby este angajat de Ford sa construiasca o masina la fel de puternica cu cea construita de Ferrari, il ia alaturi pe Ken Miles pentru a concura la curse si de aici incepe intreaga poveste a filmului. Nu este vreo poveste deosebit de noua, insa este de apreciat ca s-a pastrat din adevarul istoric si este un film facut pentru toata lumea. Aici intervine si regizorul filmului, James Mangold, care reuseste sa construiasca un film foarte bun si sa ii puna in evidenta pe Bale si pe Damon. Daca ultima oara a regizat Logan si in cu multi ani urma Walk the Line, un film despre viata lui Johnny Cash, acum are la dispozitie cateva evenimente despre aceasta lumea a curselor de masini din anii 60′. Este ca un bucatar renumit, care cu cateva ingrediente pe care le are la dispozitie, iti creeaza cea mai buna farfurie posibila. De remarcat inca odata la Mangold, este ca personajele centrale ale filmului au parte de o dezvoltare corecta. Filmul dureaza 2 ore si 30 de minute, iti poate da impresia la un moment dat ca este cam mult, insa pentru o astfel de poveste, durata este cea mai potrivita. Totusi, pentru un film cu asemenea actori, nu poti sa te limitezi la 1 ora si 30 de minute sau aproape 2 ore.

Cu siguranta, la finalul acestui an, Ford v Ferrari va fi unul din filmele de mentionat. Parasite, Joker sunt filme ce au aparut in aceasta toamna si care pana in acest moment, au toate sansele la premiile Oscar. Cel mai probabil va urma Marriage Story, The Irishman, Jojo Rabbit, Little Women si multe alte filme despre care s-a tot vorbit in ultima vreme ca ar avea sanse la Oscar. Ford v Ferrari este un film reusit, din toate punctele de vedere, atat ca poveste, actori, cinematografie si chiar coloana sonora. Este genul de film pe care merita sa il vezi la cinema pentru ca nu are cum sa te dezamageasca cu nimic. Nu are faze exagerate, nu se axeaza pe noile tendite de la Hollywood si este facut special pentru cat mai multa lume. Intr-adevar, nu va ajunge niciodata la 1 miliard de dolari incasari, insa poate ca astfel de filme nici nu au nevoie de asemenea sume pentru a fi apreciate. Joker pare sa fie exceptia din acest an, dar si acolo s-a creat cu mult timp inainte o euforie benefica filmului. Ford v Ferrari va deveni cu singuranta un clasic pentru acest gen de filme, iar prestatiile lui Christian Bale si Matt Damon vor fi foarte multa vreme apreciate.